Obiective superangulare


Obiective superangulare

In comparatie cu obiectvele normale si cu teleobiectivele,  superangularele au unghiul de camp mai mare. Distantele focale ale acestora fiind mult mai scurte.

Unghiul de camp al superangularelor incepe de la 60’ si ajunge pana la 220’. Dupa modul in care pot reda perspectiva, obiectivele superangulare sunt de 2 feluri: superangulare si superangulare “ochi de peste”, ca reflexul intr-un glob. Singurele linii drepte dintr-o imagine redata de un “ochi de peste” fiind cele doua axe ale cadrului.

Prin modul in care sunt construite, obiectivele superangulare permit apropierea accentuate de subiect. De aceea ,partile apropiate ale subiectului apar foarte mari comparativ cu cele departate. Este foarte raspandita parerea ca obictivele superangulare deformeaza imaginea. In majoritatea cazurilor, insa, adevarata este doar concluzia ca imaginea este deformata. Deformarile ce apar sunt datorate legilor perspectivei mai mult decat slabei corectari optice a obiectivului.  Marimea obiectelor din primplan, in relatie cu distributia spatiala a obiectelor din adancime este un efect al legilor perspectivei, al relatiilor dintre obiecte si asezarea lor in spatiu, raportate la un element de referinta , pozitia privitorului. Datorita unghiului de camp mare si a distantei minime de focalizare foarte mici, obiectele apropiate apar exagerat de mari in raport cu cele departate. De aceea obiectivele superangulare “ochi de peste” nu se folosesc la portrete clasice.

Deformare prin elongare –un effect cu precadere marginal. Cu cat ne indepartam de centrul imaginii, cu atat efectul este mai accentuat. Deformarile denumite uneori distorsiuni marginale, se mnifesta prin alungirea catre margini a oricaror contururi sau forme.

Al-III-lea effect este convergenta liniilor paralele, effect remarcabil care este inclus in categoria deformarilor. Si acesta din urma tine tot de legile perpectivei, fiind atribuita de multe ori obiectivelor superangulare. Efectul de convergenta a liniilor paralele este general pentru toate focalele dar este cu atat mai des intalnit cu cat focala este mai Scurta.

Folosirea superangularelor are cateva particularitati de care este bine sa se tina seama:

-datorita focalei scurte, imaginea pare clara, de aceea focalizarea este

ceva mai dificila. Un cliseu aparent clar poate avea in fapt

focalizarea in fata sau in spatele subiectului, lucru care se poate

observa la editare.

-unghiul mare de camp permite accesul razelor marginale, mult

departate de axa optica, astfel ca aberatiile de sfericitate, coma si

reflexele parazite dau cele mai suparatoare efecte.

-vignetare cu atat mai mare cu cat focala este mai Scurta. Efectul de

vignetare apare cand razele marginale sunt limitate de monturile

lentilelor marginale, datorita lungimii sistemului optic.

Cu toate aceste pacate, obiectivele superangulare sunt de neinlocuit cand se cer unghiuri mari de cuprindere pentru imagine.

Acoperirea unor campuri mari, profunzimea de campce a mai adanca si posibilitatea de a focaliza la mica distanta constituie motive serioase pentru proiectanti si constructori sa perfectioneze continuu acest tip de obiective.

Advertisements

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s